Rudolf Steiner "Istorie ocultă - Analize ezoterice" (170 pagini)

"Căci în aceste conferinţe despre istoria ocultă, pentru care studiul de astăzi trebuie să fie o modalitate de introducere şi care vor trata despre personalităţi şi fapte istorice văzute în lumina Ştiinţei Spirituale, voi avea o mulţime de lucruri surprinzătoare să vă spun. Veţi asculta nu puţine lucruri ciudate, pentru a căror acceptare va trebui să faceţi apel la bunăvoinţa dumneavoastră, la acest bun-simţ pe care l-au trezit cunoştintele Ştiintei Spirituale dobândite în cursul ultimilor ani.

Fiindcă fructul cel mai important, cel mai frumos pe care-l culegem din concepţia spirituală despre lume este acela că, oricât de complicate, de detaliate ar fi cunoştintele pe care le dobândim, în final, nu vom deţine doar un simplu ansamblu de dogme, ci un elan interior care ne va conduce inima mult mai departe de punctul atins de către toate celelalte concepţii despre lume.

Cunoştinţele pe care le vom dobândi nu sunt nici dogme, nici reguli, nici o posesiune oarecare, ele vor face din noi alţi oameni. Într-un anume fel, ceea ce-şi propune să aducă această parte a Ştiintei Spiritului pe care o vom aborda, este o înţelegere a sufletului şi nu una intelectuală. Această putere de înţelegere a sufletului, în multe locuri, va trebui să fie gata să primească explicaţii aluzive care ar deveni greoaie, chiar grosiere, dacă am vrea să le dăm un contur prea precis."

Rudolf Steiner

CUPRINS :

* Rudolf Steiner despre notarea conferinţelor sale.

* Prima conferinţă, Stuttgart, 27 decembrie 1910. Intervenţia fiinţelor spirituale în evoluţia omenească. Mituri şi legende. Diferitele epoci de civilizaţie ; raporturi între cea de a treia şi cea de a patra epocă. Epopeea lui Ghilgameş. Alexandru cel Mare şi Aristotel. Cultura Alexandriei. Hypatia.

* A doua conferinţă, Stuttgart, 28 decembrie 1910. Intervenţii spirituale şi documente exterioare. Fecioara din Orléans, Scotus Eurigene. Semnificaţia mitului lui Ghilgameş. "Suflete tinere" şi "suflete vârstnice". Inaugurarea civilizaţiei babiloniene. Imaginea centaurului.

* A treia conferinţă, Stuttgart, 29 decembrie 1910. Karma individuală şi intervenţii spirituale legate de devenirea istorică. Părţi constitutive ale fiinţei omeneşti active în diverse epoci. Exemplul Fecioarei din Orléans. Misiunea celei de-a cincea epoci. Conflicte cu personalităţi întârziate din cea de a patra epocă. Încarnare anterioară a lui Aristotel. Sensul tragediei conform lui Aristotel.

* A patra conferinţă, Stuttgart, 30 decembrie 1910. Misiunea diferitelor popoare. Limba originară şi Turnul Babel. Misiunea babilonienilor. Legături dintre cea de a treia şi cea de a cincea epocă. Descoperiri modeme asupra valorilor numerelor. Iulian Apostatul, Tycho-Brahe : lucrări în domeniul astronomiei şi al ştiinţelor naturale.

* A cincea conferinţă, Stuttgart, 31 decembrie 1910. Natura ierarhiilor spirituale active în diferitele epoci. Zoroastrism şi psihologie modernă. Acţiunea spiritelor formei. Perioade ale istoriei Pământului. Catastrofa atlanteeană. Anul 1250. Nicolaus Cusanus şi Nicolas Copernic. Caracter dominant al unei epoci şi excepţii. Oberlin.

* A şasea conferinţă, Stuttgart, 1 ianuarie 1911. Ascensiune şi declin al civilizaţiilor. Exemplul Greciei. Homer, Eschil. Înţelepciunea templelor Misteriilor. Filosofia, arta, caracterul poporului grec. Decadenţa filosofiei. Noua perioadă de decadenţă. Kant în sânul acestei epoci. Individualitatea lui Ilie, loan Botezătorul, Rafael, Novalis. Legătură istorică între Michelangelo şi Galilei.

* Rudolf Steiner, viaţa şi opera, bibliografie cronologică. Privire de ansamblu asupra operei literare şi artistice.