Rudolf Steiner "Taina dublului" (259 pagini)

"Nouă trebuie să ne fie limpede că lumea spirituală este prezentă peste tot. Gândiţi-vă că lumea în care se află cei morţi, această lume suprasensibilă şi firele pe care le înnoadă morţii cu sufletele rămase în urmă şi cu Ierarhiile superioare, aparţin de lumea în care ne aflăm noi. Noi nu suntem separaţi de această lume în care păşim după moarte ; noi suntem despărţiţi de ea doar prin stările noastre de conştienţă.

Omul vine în lume cu acest organism, cu care se îmbracă ca şi cu o haină, fără să-l umple în totalitate cu sufletul său. Din această cauză, înainte de a ne naşte, o altă fiinţă spirituală pune stăpânire pe partea inconştientă a trupului nostru ... Păşim prin viaţă având în noi atât sufletul nostru, cât şi un astfel de dublu, mult mai inteligent decât noi, cu o voinţă foarte puternică.

Fiinţele ahrimanice pătrund corpul fizic uman prin curenţii electrici ai sistemului nervos, cu scopul de a cuceri Pământul şi de a nu trăi în lumea Ierarhiilor spirituale. Moartea trupului fizic uman este ceea ce nu suportă, de aceea vor să depăşească acest obstacol prin crearea de corpuri nemuritoare în planul fizic. Dublul uman reprezintă aceste entităţi ahrimanice, iar oamenii vor trebui să ştie că poartă un astfel de dublu ahrimanic în ei şi că această cunoaştere nu trebuie păstrată doar în societăţile secrete."

Rudolf Steiner

CUPRINS :

~ Cunoaşterea suprasenzorialului şi enigmele sufletului omenesc ~
( Conferinţă publică, St. Gallen, 15 noiembrie 1917 )

Caracterul ştiinţei naturii şi cel al ştiinţei spirituale. Ştiinţa naturii porneşte de la naştere şi urmăreşte ceea ce este vizibil ; ştiinţa spirituală porneşte de la contemplarea morţii şi cercetează suprasensibilul. Resemnare sau curajul de a cunoaşte la graniţele cunoaşterii. Du Bois-Reymond - F. Th. Vischer. Reprezentare - imagine. Imaginaţie, inspiraţie, intuiţie. Reala cuprindere a sufletescului şi spiritualului omului şi a lumii. Concepţia despre lumea materialistă şi cea spiritual-ştiinţifică şi consecinţele lor pentru viaţa de după moarte şi viaţa practică. Indicarea goetheanismului.

~ Taina dublului. Medicina geografică ~
( St. Gallen, 16 noiembrie 1917 )

Întoarcerea înspre materialism, începând cu secolul XVI necesită astăzi cunoaştere spirituală. Importanţa cultivării în comun a ştiinţei spirituale pentru viaţa sufletului de după moarte. Conceptele spirituale ca lumină a cunoaşterii. Pătrunderea lumii spirituale în cea fizică. Alter-ego-ul. Legăturile alter-ego-ului cu diferitele iradieri ale Pământului. Medicina geografică. Legăturile cu America înainte şi după începerea epocii sufletului conştienţei. Creştinizarea irlandezo-scoţiană. Pământul ca organism viu. Naţionalismul şi cultura universală. Rusia-America. Ştiinţa spirituală ca forţă de viaţă.

~ În culisele fenomenelor exterioare ~
Prima conferinţă, Zürich, 6 noiembrie 1917

Acţiunea forţelor bune şi rele în procesul istoric. Interacţiunea dintre vii şi morţi. Specificul actualei epoci de cultură. Conducerea după legi oculte. Devenirea conştientă asupra tainelor bolilor, reproducerii şi morţii. Cunoaşterea de care au parte sufletele oamenilor care mor prin atentate. Impulsurile de putere ale confreriilor oculte. Tendinţele de a paraliza evoluţia spirituală. Anul de răscruce 1841. Începând din 1879, spiritele Întunericului acţionează în sufletele oamenilor. Cunoaştera activităţii lor, le atenuează puterea de acţiune. Despre activitatea pentru ştiinţa spirituală.

A doua conferinţă, Zürich, 13 noiembrie 1917

Trecerea la epoca contemporană. Prin monoteism, omul află doar legătura cu fiinţa îngerească. Omul trebuie să găsească legături concrete cu lumea spirituală. Lupta din lumea spirituală, dintre 1841 şi 1879. Acţiunea spiritelor Întunericului. Confreriile oculte şi strădaniile lor. Sarcina ştiinţei spirituale. Efectul concepţiilor materialiste în lumea spirituală. Esenţa libertăţii. Raportul cu cei morţi. Despre Psihanaliză. Maladii sufleteşti drept consecinţă a raporturilor incorecte cu cei morţi. Cunoaşterea spiritului ca remediu. Acţiunea pornită din impulsurile spirituale şi ceea ce i se opune.

~ Două conferinţe despre Psihanaliză ~
Prima conferinţă, Dornach, 10 noiembrie 1917

Începuturile Psihanalizei. Breuer. Freud. Modul lor de cercetare exemplificat pe relatări despre pacienţi. Adler. Concepţia lui Jung. Tipuri. Inconştient, individual şi colectiv. Proiecţie exterioară şi proiecţie lăuntrică. Conceptul de Dumnezeu ca funcţiune psihică necesară. Concepţia lui Jung ca exemplu simptomatic pentru neajungerea la lumea spirituală. Nietzsche, Schopenhauer, Wagner, ca exemplu real al influenţei spirituale.

A doua conferinţă, Dornach, 11 noiembrie 1917

Realitatea sufletească pe care o investighează Psihanaliza indică existenţa spiritualului. Legătura omului cu lumea spirituală. Dessoir şi Antroposofia, ca exemplu al moralităţii savanţilor. Gândirea, simţirea şi voinţa ca unitate în suflet se separă dincolo de prag ; se amestecă în subconştient, în cazul slăbiciunii Eului. Isterie şi nervozitate. Insuficienţa conceptelor raţionale. Caracterul conceptelor spiritual-ştiinţifice. Viaţa lui Nietzsche ca exemplu al acţiunii impulsurilor spirituale. Psihanaliză şi pedagogie. Terapie individuală prin Psihanaliză şi terapie generală, culturală, prin ştiinţa spirituală. Criteriul : o teorie trebuie să se poată verifica şi atunci când se aplică sieşi.

~ Fiinţe spirituale individuale şi fundamentul unitar al Universului ~
Prima conferinţă, Dornach, 18 noiembrie 1917

Spiritualul nu poate fi cuprins prin conceptul de inconştient. Unde este spirit, este şi conştienţă. Punctul culminant al materialismului şi experienţa apariţiei lui Christos în eteric. Controversa cu Răul, ca sarcină a timpului. Efectul conceptelor spirituale şi al celor materialiste în viaţa de după moarte. Spiritismul. Vederea lucrurilor oferă ocrotire faţă de toate mpulsurile forţelor oculte. Impulsul lui Christos. Tendinţele confreriilor oculte vestice şi estice de a îndepărta sufletele omeneşti de apariţia lui Christos. Impulsul Irlandei. Deconectarea influenţei americane. Subconştientul şi alter-ego-ul. Dependenţa de teritoriile Pământului.

A doua conferinţă, Dornach, 19 noiembrie 1917

Confreriile oculte şi spiritismul. Contradicţiile vieţii. Fundamentul unitar al Universului şi acţiunea diferitelor individualităţi spirituale. Realitatea vieţii şi lipsa abstractă de contradicţii. Natura indică un fundament cosmic unitar. Acţiunea spiritelor opuse între ele în spatele planului senzorial. Fiinţele elementale. Gândirea, simţirea şi voinţa şi acţiunea înlăuntrul lor a diferitelor entităţi. Răul. Învingerea sa cu ajutorul impulsului lui Christos. Libertatea omului faţă de spiritual. Irlanda şi creştinizarea Europei. Alter-ego-ul şi libertatea. Împărţirea muncii după Taylor, ca exemplu.

A treia conferinţă, Dornach, 25 noiembrie 1917

Vlăguirea vechii vieţi spirituale şi noile impulsuri de viitor ale ştiinţei spirituale. Marile probleme ale vieţii : folosirea forţelor eterice înlăuntrul maşinilor. Dominarea vieţii, bolii şi morţii. Dominarea conceperii, naşterii şi educaţiei. Adormirea faţă de impulsurile spirituale, cuprinderea lor în libertate. Piatra Filosofală. Dumnezeu, virtute, nemurire. Răstălmăcirea lor în confreriile oculte. Luarea în considerare a cosmicului în mod altruist, o necesitate a timpului. Folosirea sa de către confreriile vestice şi estice. Acţiunea liberă şi constrânsă a celor morţi din lumea spirituală.

* Note ;
* Rudolf Steiner - Despre stenogramele conferinţelor sale ;
* Ediţia operelor complete ale lui Rudolf Steiner.