Alexandru Buican "Brâncuşi - O biografie" (623 pagini)

"În această primă BIOGRAFIE a sculptorului legendar CONSTANTIN BRÂNCUŞI, apărută la cincizeci de ani de la moartea sa, cititorul asistă la procesul de creaţie a faimoaselor lucrări Sărutul, Domnişoara Pogany, Pasărea în văzduh, precum şi la epopeea creării tripticului de la Târgu Jiu ; ia cunoştinţă de legăturile erotice ale artistului, de la Margit Pogany şi până la Peggv Guggenheim ; îi întâlneşte prietenii : Doaumier-Rousseau, Modigliani, Léger, Marcel Ducliamp, Steichen, Satie, John Quinn şi duşmanii : Breton ; traversează împreună cu el momentele de excepţională glorie cu ocazia legendarului Armory Show de la New York şi apoi cu cea a faimosului proces cunoscut în epocă drept Brâncuşi contra Statelor Unite şi care implică figuri-cheie ale culturii americane ca Gertrude Withncy, Jacoh Epstein, Forhes Watson ; îl urmează în numeroasele lui călătorii în străinătate, cum e cea - notorie - în Corsica, întreprinsă împreună cu Raimond Radiguct sau cea făcută în India la invitaţia Maharajahului de Indore ; pătrunde în cafenelele faimoase din Montparnasse şi-i întâlneşte pe Apollinaire, Picasso, Matisse ; se implică în non-sensul dada-ist şi apoi în experimentul suprarealist ; trăieşte în mijlocul Americanilor din Paris, întâlnindu-i pe Ezra Pound, Robert McAlmon, Key Boyle, Isamu Noguchi, Silvia Beach ; ia cunoştinţă de împrejurările naşterii fiului său John, din legătura cu pianista englezoaică Vera Moore, pe care tatăl nu l-a recunoscut niciodată ; trăieşte apoi alături de sculptorul exilat, în ultimii săi ani de viaţă, în legendarul atelier din Impasse Ronsin, de la numărul 11, şi asistă la negocierile privind soarta atelierului ce adăposteşte lucrările pe care creatorul lor refuză să le mai vândă, intenţionând să le doneze statului francez."

Editura

"Trebuie să spunem din capul locului că motivul de fond al acestei încercări biografice a fost interesul pe care opera lui Brâncuşi ni l-a stârnit încă de la începutul vieţii noastre. Această mare operă a fost o revelaţie pentru noi şi asta înseamnă că ea ni s-a impus ca un adevăr chiar de la impactul cu ea. ( În definitiv, scriem biografia lui Brâncuşi, la o jumătate de secol de la moartea sa, pentru că el a creat Pasărea în văzduh, Sărutul, Coloana fără sfârşit, portretele sale. ) Însă revelaţia nu este totuna cu înţelegerea şi, atunci când am vrut să ne explicăm pentru noi în ce anume constă adevărul operei, ne-am lovit de dificultăţi uimitoare mai ales ne-a apărut marea varietate de opinii exegetice, varietate care nu este decât semnul că ne aflăm în prezenţa unei mari creaţii.

Cum noi credem că opera se explică mai bine prin incidentul biografic ( nu lucrările în sine sunt greu de realizat, ci să te pui în starea de a le realiza, aceasta este greutatea, spunea artistul ), am căutat să înţelegem mai întâi acel complex sufletesc şi de gândire din care s-a născut această mare creaţie. Şi atunci, mai uimitoare chiar decât în cazul operei, ne-a apărut varietatea interpretărilor asupra omului. Pentru cel care citeşte literatura creată în jurul artistidui, este imediat evident că personalitatea acestuia, prin ineditul ei, ca să nu spunem exotismul ei, le-a apărut comentatorilor greu de scrutat şi de fixat într-o formulă unificatoare.

Culoarea sufletească a sculptorului s-a explicat în diferite feluri, diversele formule care s-au dat fiind dintre cele mai contradictorii. S-a vorbit pe rând despre el ca despre un platonician, un ţăran, un sfânt, un personaj excentric, printre multe altele. Noi am citit aceste, formule cu interes ( scruptdozitatea ne-a obligat ca în timpul lucrului la această carte să citim cât mai mult din ce s-a scris despre el ) şi am dat peste interpretări interesante. Însă, aşa cum fiecare dintre aceste interpretări avea ceva adevărat, tot aşa, ni s-a părut nouă, fiecare era într-o măsură falsă.

Am dat aşadar, de un mister Brâncuşi. Ni s-a impus atunci cu claritate adevărul că descifrarea misterului Brâncuşi nu se poate rezolva pe bucăţi. Ne-am întărit astfel în credinţa noastră că varietatea mare de soluţii propuse, ca şi deconcertarea care transpare din spatele acestor încercări, este în mare măsură tocmai urmarea lipsei biografiei. Şi este evident că mai toţi cei care au scris despre lucrările lui Brâncuşi au simţit aceasta, căci au căutat să dezgroape cât de cât şi existenţa sculptorului, dând diferite portrete, când nu doar cronologii mai mult sau mai puţin exacte. Dar atât."

Alexandru Buican

CUPRINS :

* Cuvânt înainte ;
* Prolog. Un proces senzaţional şi un artist celebru.

~ Partea întâi - Vioara ~

1. Hobiţa. 1876-1888 ;
2. Craiova. 1889-1894 ;
3. "La Craiova m-am născut a doua oară." 1894-1898 ;
4. Bucureşti. 1898-1904.

~ Partea a doua - Drumul cel lung ~

5. Paris, France. 1904-1905 ;
6. Ecole Nationale des Beaux / Arts. 1905-1906 ;
7. Umbra lui Rodin. 1907.

~ Partea a treia - Un lung şir de minuni ~

8. Prietenii. 1908-1912 ;
9. Faimă. 1913-1914 ;
10. Războiul. 1914-1918.

~ Partea a patra - Copacul smuls din rădăcină ~

11. Americani la Paris. 1919-1925 ;
12. "How They Know it’s «A Bird» and Are Sure It Is «Art» ?" 1926-1929 ;
13. Atelierul. 1930-1934 ;
14. Coloana fără sfârşit. 1935-1939.

~ Partea a cincea - "Nu pot să-mi dau sufletul în ţara mea" ~

15. Din nou războiul. 1940-1945 ;
16. Cetăţean francez. 1946-1951 ;
17. "Nu mai aştept pe nimeni." 1952-1957

* Destin postum. "Nu ştiţi voi ce vă las eu aici" ;
* Portret. "Eu sunt un «prince paysan»" ;
* Note ;
* Bibliografie persoane.