Rene Guenon

"Simbolismul crucii"
(157 pagini)


"Crucea, am spus-o, este un simbol care, sub diverse forme, se întâlneşte aproape pretutindeni, şi asta încă din cele mai vechi timpuri ; prin urmare, ea este foarte departe de a aparţine în mod propriu şi exclusiv Creştinismului, cum ar putea fi tentaţi să creadă unii.

Crucea lui Christos ocupă întotdeauna locul central ce aparţine în mod propriu Arborelui Vieţii ; şi, atunci când este plasată între Soare şi Lună, cum o vedem în majoritatea vechilor figurări, ea este cu adevărat Axa Lumii.

Acest element transcendent şi informai, deci, non-incarnat şi non-individualizat, numit Raza Cerească, se manifestă, în centrul însuşi al stării noastre umane la fel ca în toate celelalte stări, prin conştiinţa Identităţii Fiinţei, permanentă de-a lungul tuturor modificărilor indefinit multiple ale Existenţei unice. Şi această conştiinţă ( superioară chiar prin acest fapt oricărei facultăţi de ordin formal, aşadar, supra-raţională, şi implicând asentimentul legii armoniei ce leagă şi uneşte toate lucrurile din Univers ) este cea care, pentru fiinţa noastră individuală, dar independent de ea şi de condiţiile la care este supusă, constituie cu adevărat simţul eternităţii."

René Guénon


"Guenon nu tratează simbolismul crucii în sens restrâns, creştin, şi nici într-unul restrictiv din punct de vedere al imaginii efective a obiectului de referinţă. El este discutat în primul rând din perspectivă metafizică, aceasta fiind, susţine autorul, şi cea mai importantă. Apoi semnificaţia sa este regăsită în interpretarea altor structuri cu aceeaşi virtute explicativă, dar cu o geometrie diferită, cum este Arborele cu şarpele încolăcit în jurul trunchiului sau ţesătura cu firele sale intersectate.

Firul roşu este menţinut de unghiul unic de abordare a întregii lucrări ce rezonează, de altfel, şi cu poziţia autorului : sensul simbolic al unui fenomen sau al unui lucru nu îl exclude pe cel istoric. Aceasta pentru că, de fapt, cel din urmă este condiţionat de, şi derivat din principiul metafizic, care este cel esenţial. Celelalte niveluri de interpretare sunt contingente. În acest sens, crucea reprezintă un fel de busolă de orientare în mijlocul stărilor multiple de existenţă a ceea ce este real : Fiinţa. Structura ei trimite, pe verticală, la ierarhia tipurilor ontologice ( determinate de Fiinţă ) şi, pe orizontală, la amploarea individualităţilor acestora. Lucrarea este densă conceptual, profundă, şi nu ne lasă să uităm nici o clipă intenţia autorului de a vorbi despre ceea ce e cu adevărat semnificativ, real."

Irina-Gabriela Buda, "România liberă"


CUPRINS :

* Cuvânt înainte ;
* Capitolul I - Multiplicitatea stărilor fiinţei ;
* Capitolul II - Omul Universal ;
* Capitolul III - Simbolismul metafizic al crucii ;
* Capitolul IV - Direcţiile spaţiului ;
* Capitolul V - Teoria hindusă a celor trei guna ;
* Capitolul VI - Unirea complementarelor ;
* Capitolul VII - Rezoluţia opoziţiilor ;
* Capitolul VIII - Războiul şi pacea ;
* Capitolul IX - Arborele din mijloc ;
* Capitolul X - Svastika ;
* Capitolul XI - Reprezentarea geometrică a treptelor Existenţei ;
* Capitolul XII - Reprezentarea geometrică a stărilor fiinţei ;
* Capitolul XIII - Raporturile celor două reprezentări precedente ;
* Capitolul XIV - Simbolismul ţesutului ;
* Capitolul XV - Reprezentarea continuităţii diferitelor modalităţi ale unei stări a fiinţei ;
* Capitolul XVI - Raporturile punctului cu întinderea ;
* Capitolul XVII - Ontologia Rugului aprins ;
* Capitolul XVIII - Trecerea de la coordonatele rectilinii la coordonatele polare ; continuitatea prin rotaţie ;
* Capitolul XIX - Reprezentarea continuităţii diferitelor stări ale fiinţei ;
* Capitolul XX - Vortexul sferic universal ;
* Capitolul XXI - Determinarea elementelor reprezentării fiinţei ;
* Capitolul XXII - Simbolismul extrem-oriental al Yin-Yang ; echivalenţa metafizică a naşterii şi morţii ;
* Capitolul XXIII - Semnificaţia axei verticale ; influenţa Voinţei Cerului ;
* Capitolul XXIV - Raza Cerească şi planul ei de reflexie ;
* Capitolul XXV - Arborele şi şarpele ;
* Capitolul XXVI - Incomensurabilitatea între fiinţa totală şi individualitate ;
* Capitolul XXVII - Locul stării individuale umane în ansamblul fiinţei ;
* Capitolul XXVIII - Marea Triadă ;
* Capitolul XXIX - Centrul şi circumferinţa ;
* Capitolul XXX - Ultime remarci asupra simbolismului spaţial.