Rene Guenon "Omul şi devenirea sa după Vedanta" (191 pagini)

"Vedanta este o doctrină pur metafizică, deschisă unor posibilităţi de concepţie cu adevărat nemărginite. Veda înseamnă vederea interioară sau intuiţia. Ceea ce redăm prin Cunoaşterea divină, când este vorba de Vedanta este Brahma-Vidya, abordarea lui Brahma sau Principiul Suprem.

Dacă privim Sinele (Atma) sau personalitatea ca pe un Soare spiritual strălucind în centrul fiinţei totale, Buddhi va fi raza emanată direct de la Soare, iluminând starea individuală. Identitatea Supremă este finalitatea fiinţei eliberate de condiţiile existenţei particulare şi limitative. Astfel, Sinele (Atma) este deplin realizat în propria natură nedivizată şi este o conştiinţă omniprezentă.

Renunţând la plăcerile născute din obiectele exterioare şi pieritoare, şi bucurându-se de Beatitudine, Sinele este calm şi senin în plenitudinea propriei esenţe, nedistinsă de Supremul Brahma. Cel care stăpâneşte Cunoaşterea este calificat pentru a o comunica altora sau pentru a trezi în ei posibilităţi corespunzătoare, Cunoaşterea fiind ea însăşi strict personală şi incomunicabilă."

Rene Guenon

"Acei care l-au cunoscut pe Brahmanul Suprem ajung la Suprem atunci când părăsesc această lume în timpul influenţei zeului focului, pe timp luminos, într-un moment favorabil al zilei, în timpul celor două săptâmâni de Lună crescândă, sau în timpul celor şase săptămâni când Soarele se află în partea de Nord.

Misticul care pleacă din această lume pe timp de ceaţă, noaptea, în perioada celor două săptămâni de Lună în descreştere, sau a celor şase luni când Soarele se mişcă spre Sud, ajunge pe planeta Lunii, însă se reîntoarce din nou pe Pământ.

Conform opiniei vedice, există două căi de plecare din această lume : una pe lumină şi alta pe întuneric. Dacă omul pleacă pe lumină, el nu se mai reîntoarce pe Pământ, iar dacă pleacă pe întuneric se va întoarce.

Devotaţii cunosc aceste două căi, o, Arjuna, şi ei nu se rătăcesc nicicând. De aceea fii întotdeauna neclintit în credinţă."

Bhagavad Gita 8:23-27

CUPRINS :

* Cuvânt înainte ;
* Capitolul I - Generaliatăţi despre Vedanta ;
* Capitolul II - Distincţia fundamentală între "Sine" şi "Eu" ;
* Capitolul III - Centrul vital al fiinţei umane, sălaş al lui Brahma ;
* Capitolul IV - Purusha şi Prakriti ;
* Capitolul V - Purusha neatins de modificările individuale ;
* Capitolul VI - Treptele manifestării individuale ;
* Capitolul VII - Buddhi sau Intelectul superior ;
* Capitolul VIII - Manas sau simţul intern ;
cele zece virtuţi externe de senzaţie şi de acţiune ;
* Capitolul IX - Învelişurile "Sinelui" ; cele cinci vayu sau funcţiile vitale ;
* Capitolul X - Unitatea şi identitatea esenţială a "Sinelui" în toate stările fiinţei ;
* Capitolul XI - Diferitele condiţii ale lui Atma în fiinţa umană ;
* Capitolul XII - Starea de veghe sau condiţia de Vaishwanara ;
* Capitolul XIII - Starea de vis sau condiţia de Taijasa ;
* Capitolul XIV - Starea de somn profund sau condiţia de Prajna ;
* Capitolul XV - Starea necondiţionată a lui Atma ;
* Capitolul XVI - Reprezentarea simbolică a lui Atma
şi a condiţiilor sale prin monosilaba sacră Om ;
* Capitolul XVII - Evoluţia postumă a fiinţei umane ;
* Capitolul XVIII - Resorbţia virtuţilor individuale ;
* Capitolul XIX - Diferenţierea condiţiilor postume, urmând treptele cunoaşterii ;
* Capitolul XX - Artera coronală sau "Raza solară" ;
* Capitolul XXI - "Călătoria divină" a fiinţei pe Calea eliberării ;
* Capitolul XXII - Eliberarea finală ;
* Capitolul XXIII - Videha-Mukti şi Jivan-Mukti ;
* Capitolul XXIV - Starea spirituală a lui Yogi : "Identitatea Supremă".