Filocalia lui Origen (286 pagini) "Filocalia este o compilație de pasaje selectate din operele lui Origen de către Sf. Grigorie de Nazianz și Sf. Vasile cel Mare. În decursul vremii, cartea aceasta a dobândit o valoare sporită deoarece a păstrat pentru noi, în original, o mare parte a muncii acestui prieten și mentor al Sfinților, care altfel ar fi fost pierdută cu desăvârșire. Dincolo de importanța sa textuală, această culegere merită o atenție deosebită, ea constituindu-se într-o excelentă introducere la studiul gândirii lui Origen. Multe dintre ideile sale cele mai importante ne sunt prezentate aici aranjate după anumite teme esențiale, iar călăuze pentru înțelegerea pozițiilor sale teologice ne sunt doi dintre bărbații cei mai luminați ai veacului lor." Editura CUPRINS : • Introducere ; • Capitolul I - Despre inspirația Sfintei Scripturi : cum trebuie ea citită și înțeleasă ; de ce este neclară ; care este pricina neclarității ei, și de ce în unele cazuri este de nepătruns, sau lipsită de sens atunci când este interpretată literal. Din tratatul "Despre principii" și din alte lucrări ale lui Origen ; • Capitolul II - Despre faptul că Sfânta Scriptură este închisă și pecetluită. Din Comentariul la primul Psalm ; • Capitolul III - De ce cărțile inspirate sunt în număr de douăzeci și două. Din același Comentariu la primul Psalm ; • Capitolul IV - Despre greșelile gramaticale și despre stilul simplu al Scripturii. Din cartea a patra a Comentariului la Evanghelia lui loan, trei sau patru pagini de la început ; • Capitolul V - Ce înseamnă "vorba multă" și "multele cărți" ? Sfânta Scriptură în întregul ei este o singură carte. Din introducerea la Cartea V a Comentariului la loan ; • Capitolul VI - Sfânta Scriptură în întregul ei este un instrument al lui Dumnezeu, desăvârșit și potrivit pentru menirea sa. Din cartea a doua a Comentariului la Evanghelia după Matei : "Fericiți făcătorii de pace" ; • Capitolul VII - Despre caracterul special al persoanelor din Sfânta Scriptură. Din adnotarea la Cântarea Cântărilor, pe care Origen a scris-o în tinerețea sa ; • Capitolul VIII - Noi nu ar trebui să încercăm să corectăm propozițiile greșite din Scriptură, nici pe acelea ce par nelămurite dacă sunt luate în sens literal, întrucât acestea reprezintă o sursă prețioasă de cugetări pentru cei care înțeleg. Din Comentariul la Osea ; • Capitolul IX - De ce Sfânta Scriptură folosește adesea același termen cu înțelesuri diferite, chiar în același loc. Din Epistola către Romani, IX, despre cuvintele : "Ce vom zice deci? Au doară Legea este păcat ; • Capitolul X - Despre lucruri din Sfânta Scriptură ce par a fi o piatră de poticnire și o piatră de sminteală. Din a 39-a Omilie la Ieremia : "Domnul nu a putut îndura din pricina răutății faptele voastre." ; • Capitolul XI - Să căutăm hrana dată nouă de toate Scripturile inspirate, și să nu ne îndepărtăm de la pasajele pe care ereticii, în mod greșit, Ie socotesc grele, nici să le tratăm cu ușurință ; s-ar cuveni mai degrabă să ne angajăm în cercetarea lor fără confuzia care însoțește necredința. Din cartea XX a Comentariului la lezechiel : "Iar despre voi, oile Mele, așa zice Domnul Dumnezeu : «Iată voi face judecată între oaie și oaie, între berbec și țap. Oare nu vă ajunge că pașteți în pășune bună, iar ce rămâne căleați cu picioarele voastre și că beți apă curată, iar pe cea care rămâne o tulburați cu picioarele voastre. Așa că, oile Mele sunt nevoite să se hrănească cu ceea ce este călcat de picioarele voastre și să bea ceea ce este tulburat de picioarele voastre ?»" ; • Capitolul XII - Despre faptul că cel care citește Sfânta Scriptură nu trebuie să se descurajeze dacă nu poate să înțeleagă ghicitorile încâlcite și pildele pe care aceasta le cuprinde. Din a 20-a Omilie la losua, fiul lui Nun ; • Capitolul XIII - În ce împrejurări și pentru cine lecțiile de filosofie pot fi profitabile, în deslușirea Sfintei Scripturi, cu dovezi din Scriptură. Scrisoarea către Grigorie ; • Capitolul XIV - Cei ce doresc să înțeleagă corect Sfintele Scripturi trebuie neapărat să fie familiari cu principiile logice adaptate filosofilor ; fără acestea, ei nu pot concepe înțelesul exact al gândurilor exprimate, după cum s-ar cuveni. Din cartea a treia a Comentariului la Geneză ; • Capitolul XV - O replică dată filosofilor greci care disprețuiesc sărăcia de stil a Sfintelor Scripturi și spun că alesele adevăruri ale Creștinismului au fost exprimate mai bine de către greci. Mai mult, ei spun că trupul Domnului a fost plăpând ; cu argumentul diferitelor chipuri ale Cuvântului. Din tratatul împotriva lui Celsus, care a scris împotriva creștinilor, Cărțile VI și VII ; • Capitolul XVI - Cu privire la cei ce defăimează Creștinismul pe temeiul ereziilor din Biserică. Cartea III, împotriva lui Celsus ; • Capitolul XVII - Un răspuns la afirmațiile unor filosofi cum că nu există nici o deosebire între a-l numi pe Cel Ce este Dumnezeu peste toți cu numele de Zeus, obișnuit printre greci, sau cu numele folosit de indieni, de exemplu, sau chiar cu cel folosit de egipteni. Cărțile I și V, împotriva lui Celsus ; • Capitolul XVIII - Un răspuns la adresa acelor filosofi greci care se laudă că știu totul și acuză credința simplă a creștinilor ; și se plâng că aceștia preferă în viață nebunia în locul înțelepciunii ; mai mult, că nici un om înțelept sau educat nu a devenit ucenic al lui lisus ; în schimb, spun ei, barcagii și vameșii din clasele de jos, adună nebuni și smintiți, sclavi, femei slabe și copii, pentru a-i face să se închine Evangheliei. Cărțile I și III, împotriva lui Celsus ; • Capitolul XIX - Și iarăși, la începutul aceleiași cărți, Origen spune : Credința noastră în Domnul nostru nu are nimic de-a face cu credința superstițioasă și lipsită de rațiune a Neamurilor, fiind nu numai vrednică de laudă dar și desăvârșit acord cu ideile morale originare ale oamenilor. În răspuns la aceia care se întreabă : Cum de putem noi crede că lisus este Dumnezeu, văzând că el a avut un trup muritor ? ; • Capitolul XX - Un răspuns dat celor ce spun că lumea întreagă, inclusiv omul, a fost creată nu pentru om, ci pentru creaturile fără rațiune ; căci acestea trăiesc cu mai puțină zbatere decât oamenii ; mai mult, că ele sunt mai înțelepte decât noi, și sunt în același timp dragi lui Dumnezeu și conștiente de Dumnezeu, cunoscând cele viitoare; vom vorbi de asemenea și împotriva teoriei transmigrației sufletelor, și ne vom spune părerea în legătură cu prezicerile și șarlataniile legate de acestea. Din Cartea IV, împotriva lui Celsus ; • Capitolul XXI - Despre "ceea ce stă în puterea noastră", cu o explicație și o interpretare a acelor pasaje din Scriptură care par a-l desființa ; după cum urmează : ; • Capitolul XXII - Care este împărțirea pe pământ a creaturilor raționale, respectiv a sufletelor omenești, arătată învăluit în zidirea turnului, și în amestecarea limbilor ? Capitol în care ne vom ocupa și de stăpânitorii, mulți la număr, puși asupra celor împărțiți, potrivit stării lor. Din Cartea V, împotriva lui Celsus ; • Capitolul XXIII - Despre destin și despre cum, deși Dumnezeu știe dinainte purtarea fiecăruia, răspunderea omului rămâne aceeași. Mai apoi, despre faptul că astrele nu pot provoca faptele oamenilor, ci doar le indică ; oamenii nu pot ajunge la cunoașterea deplină a acestor lucruri, dar semnele ne sunt date de către puterile dumnezeiești ; care este cauza semnelor. Astrologia pare să aibă elemente de adevăr. Din Cartea III a comentariilor la Geneză. "Să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele și anii" ; • Capitolul XXIV - [ Unde se arată că ] materia nu este necreată, și nici nu este cauza răului. Din Praeparatio Evangelica (Cartea VII) a lui Eusebiu Palestinianul ; • Capitolul XXV - Despre faptul că "alegerea" ivită din preștiință nu înlătură ceea ce stă în puterea noastră. Din Cartea 1 a Comentariului la Epistola către Romani, la cuvintele "rânduit pentru vestirea Evangheliei lui Dumnezeu." ; • Capitolul XXVI - Despre lucrurile "bune" și "rele" ; acestea depind în parte de propriile noastre eforturi și, în parte, nu depind ; și aceasta, după învățătura lui Christos, nu după cum crede Aristotel. Din comentariul la Psalmul 4, la expresia "Mulți zic : "Cine ne va arăta nouă cele bune ?" ; • Capitolul XXVII - Înțelesul împietririi inimii Faraonului ; • Note.