Hans-Georg Beck "Erotikon Bizantin" (192 pagini) "Omul a înţeles dintotdeauna că erosul, al cărui scop imediat este zămislirea de prunci, perenitatea firească a omenirii, transcende imediatul, fapt ce în istoria culturii a dus la apariţia unei ample semantici a eroticului. Eroticul înveşmântează simplul act sexual într-un complex colateral simbolic, mitic şi - nu în ultimul rând - praxiologic. Procrearea devine astfel cultură, cristalizându-se într-un univers comportamental cu intenţionalitate, finalităţi, agenţi, strategii, tradiţii. Acest elaborat colateral cultural anulează pe de o parte banalitatea simplului act trupesc, pe de altă parte îl complică şi îl încifrează în formalul unei ţesături socio-culturale care-i sporeşte echivocul şi misterul. Eroticul este insinuant şi tainic, de aceea nu poate fi eludat, oricâte studii pe această temă ar fi alcătuite. Problema care se pune este cum abordezi acest univers : fie ostentativ direct, fie cu tact, discreţie şi înţelegere a profunzimilor şi nuanţelor. Cu Erotikonul Bizantin îşi deschide calea în universul publicistic şi ştiinţific românesc opera cuprinzătoare şi fascinantă a bizantinologului şi filologului german Hans-Georg Beck, autor ce nu se cade să lipsească din nicio colecţie editorială istorică. Statutul de colecţie de studii ştiinţifice presupune şi responsabilitatea obiectivităţii, în cazul de faţă, a editării părerilor pro şi contra unei tematici, singurul cadru propice dezbaterii ştiinţifice autentice." Mihai D. Grigore "După cum experienţa ne arată, relaţia dintre erotism şi Creştinism nu este tocmai una de compatibilitate. Uneori par a se invidia reciproc, şi unul, şi celălalt dorind să îl acapareze pe om întru totul şi pentru totdeauna. Au existat multe încercări de a elucida această disensiune : religia creştină, conform menirii ei, ar fi orientată spre ceruri, sau, cel puţin, nu ar fi interesată de cele trecătoare, în timp ce erotismul pare cât se poate de mundan, aflându-şi concretizarea în cele supuse scurgerii timpului. Rămâne pe mai departe o problemă deschisă dacă această teorie explică satisfăcător disensiunea amintită. Căci - nu trebuie uitat - Creştinismul şi-a asumat dintotdeauna foarte răspicat răspunderi în lume, iar de cealaltă parte, erosul platonic este condiţionat de aspiraţia de a transcende lumea fenomenală şi de a se înscrie în sfera nepieritoare a ideilor. Şi, chiar dacă se face abstracţie de orice iluminare filosofică, în ceea ce priveşte erosul, rămâne totuşi, constantă uimitoarea lui afinitate pentru moarte, cvasimetafizică." Hans-Georg Beck