Sfântul Teofan Zăvorâtul

"Viaţa duhovnicească şi cum o putem dobândi"
(331 pagini)


"Citind scrisorile de faţă, vom cunoaşte inima unui zăvorât, inima unui sfânt care - cu grija unui Părinte - încearcă să dea celor din lume sfaturi duhovniceşti. Zăvorârea Sfântului Teofan nu a însemnat o uitare a celor din lume, o lepădare de cei din lume, ci doar o lepădare de patimile lumii.

În ce măsură poate ajuta acest volum ? Un lucru îl ştim sigur : cartea de faţă a salvat viaţa unui om. Un tânăr rus a vrut să se sinucidă, influenţat fiind de lecturile din Nietzsche. A plecat de acasă pe ascuns şi s-a dus pe o moşie a familiei sale, pregătindu-şi moartea. Totuşi, o rudă de-a sa, o monahie în vârstă, a trecut pe la el şi i-a lăsat, ca din întâmplare, cartea cu scrisorile Sfântului Teofan. Tânărul a fost atât de marcat de cele citite, încât nu numai că a ales să rămână în viaţă, ci a ales calea monahală, intrând în obştea mănăstirii Optina. Numele lui de monah a fost Vincenţiu.

Fie ca, pentru rugăciunile Sfântului Teofan Zăvorâtul, cititorii acestei cărţi să meargă pe calea arătată aici, să înţeleagă ce au de făcut, să schimbe ce e de schimbat. Şi să pună inceput bun ..."

Editura


CUPRINS :

* Oglinda inimii unui zăvorât :
1. Avertisment introductiv la promisiunea de a face schimb de scrisori despre viaţa duhovnicească. Folosul scontat ;
2. Mărturie despre cauza tăcerii. Sinceritatea necesară şi simplitatea în scriere. Deşertăciunea vieţii moderne ;
3. Pustietatea şi limita vieţii mondene ;
4. Viaţa mondenă ne lipseşte de libertate şi ţine în robie pe cei care îi sunt fideli. Minciuna şi egoismul - calităţi permanente ale vieţii mondene ;
5. Cele trei părţi ale vieţii umane. Prima : viaţa trupească, organele şi necesităţile ei ; grija normală şi cea excesivă faţă de trup ;
6. Cea de-a doua : viaţa sufletească şi cele trei direcţii principale ale ei. Prima direcţie : cea gânditoare şi genurile ei. Cunoaşterea şi ştiinţă. Direcţia normală a raţiunii şi rătăcirea pustiitoare a gândurilor ;
7. Partea doritoare a vieţii sufleteşti. Direcţiile ei. Stările bună şi dezordonată ale capacităţii doritoare ;
8. Partea sensibilă - inima. Importanţa inimii în viaţa unui om. Acţiunea patimilor asupra inimii ;
9. Cea de-a treia parte a vieţii omului : viaţa duhovnicească. Manifestarile cele mai importante ale vieţii duhovniceşti : frica de Dumnezeu, ruşinea şi setea de Dumnezeu. Demnitatea omului ;
10. Universalitatea credinţei în existenţa Domnului, ca manifestare a vieţii duhovniceşti ;
11. Acţiunea duhului asupra sufletului omului şi fenomenele care au loc în regiunile gândirii, voii şi inimii ;
12. Concluzii despre cele trei părţi ale vieţii umane. Posibilitatea trecerii dintr-o stare în alta şi predominarea uneia sau altei părţi a vieţii. Predominarea trupescului şi sufletescului, ca stări păcătoase. Stăpânirea vieţii duhovniceşti, ca normă a vieţii adevărate ;
13. Adevărata fericire a omului - viaţa după duh. Cea mai subţire cămaşă a sufletului care slujeşte de intermediar între el şi trup, şi de mijloc de comunicare între suflete şi lumea sfinţilor şi a îngerilor. Starea luminoasă şi întunecată a cămăşii sufletului ;
14. Cămaşa sufletului poate fi luminoasă sau întunecată, după dispoziţia interioară. Exemple. Diavolii văd sufletele întunecate ;
15. Cum aud sfinţii rugăciunile noastre. Adaos despre rugăciune ;
16. Scopul suprem al vieţii. Imaginea vieţii, conform scopului ;
17. Despre comoara cerească. Viaţa plăcută lui Dumnezeu. Visul progresiştilor în ceea ce priveşte binele general şi înşelăciunea lor ;
18. Importanţa necesităţilor duhovniceşti în cadrul altor părţi a vieţii omeneşti. Singura necesitate importantă. Stăpânirea duhului, ca armonie naturală a tuturor necesităţilor, capabilă să ofere pace şi linişte. Lipsa acestei linişti din lume. Confuzia generală şi prăbuşirea duhului. Embrionul acestei confuzii se primeşte la naştere ;
19. Păcatul primordial, ca izvor al confuziei şi dezordinii lăuntrice. Posibilitatea remedierii situaţiei omului vătămat de păcat ;
20. Continuare. Explicarea neorânduielii introduse în natura omului de păcatul strămoşesc. Comunicarea cu Dumnezeu, ca izvor al stăpânirii duhului asupra sufletescului şi trupescului. Prin călcarea poruncii, omul s-a îndepărtat de Dumnezeu şi a pierdut stăpânirea asupra sufletului şi a trupului, şi a căzut pradă stăpânirii patimilor. Imaginea omului de după cădere, chinuit de patimi ;
21. Necesitatea uniunii cu Dumnezeu pentru mântuire. Omul singur nu este capabil s-o obţină. Duhul lui Dumnezeu săvârşeste toate, datorită jertfei aduse de Fiul lui Dumnezeu ;
22. Continuare despre restaurarea jertfelnică a omului căzut. Participarea Sfintei Treimi la mântuirea noastră. Ordinea apariţiei sentimentelor bune de la Duhul lui Dumnezeu în omul mântuit. Participarea omului. Dorul de mântuire, ca primă condiţie de primire a ei ;
23. Semnele adevăratului dor duhovnicesc, în comparaţie cu gelozia sufletească ;
24. Urări cu ocazia venirii Anului Nou. Necesitatea înnoirii şi a curăţiei. Acestea le provoacă în noi dorul duhovnicesc ;
25. Gânduri cu ocazia sărbătorii Bobotezei. Tainica acţiune a harului primit de noi prin Taina Sfântului Botez ;
26. Continuare despre acţiunea tainică a harului de la Botez. Asemuiri explicative ale harului cu aluatul din faină şi cu focul din fier. Ajuns la maturitate, omul trebuie să consolideze înlăuntrul său harul lui Dumnezeu prin voie liberă. Pericolul opririi la jumătatea drumului. Decizia fierbinte de a sluji Domnului ;
27. Continuare despre dor şi decizia liberă de a trăi după har. Centrul lăuntric. Luminarea cămăşii sufletului. Diferitele etape ale acestei luminări ;
28. Explicarea prin pilde şi exemple a deciziei libere de a trăi după har ;
29. Decizia de a trăi după har nu trebuie să se limiteze la dorinţă, ea trebuie să fie urmată de pregatirea pentru trude şi lupte, de aspiraţia de a obţine cele dorite numaidecât. Cel care decide, trebuie să înceapă imediat, şi să continue cu răbdare şi permanenţă ;
30. Descrierea situaţiei lăuntrice luminate de har în cuvintele Sf. Macarie cel Mare. Metode de a trezi şi de a întări decizia pentru o viaţă bună ;
31. Cum poţi să menţii aspiraţiile pentru o viaţă bună. Citirea duhovnicească şi meditaţia. Notarea gândurilor bune. Cum se poate evita rătăcirea gândurilor din timpul citirii şi al rugăciunii. Amintirea necontenită de Domnul şi de moarte ;
32. Cel care s-a decis să păşească pe calea vieţii bune trebuie să postească. Sfaturi despre postul corespunzător. Purtarea postitorului în biserică ;
33. Continuare despre post. Purtarea postitorului acasă ;
34. Continuare despre post. Pregătirea pentru spovedanie. Verificarea vieţii ;
35. Continuare. Verificarea dispozitiilor inimii. Fixarea caracterului principal sau al duhului vieţii proprii ;
36. Pregătirea desăvârşită pentru Tainele Spovedaniei şi Împărtăşaniei. Sentimentele necesare celui ce se pocăieşte. Avertisment util despre fericita Teodora şi Vămile Văzduhului ;
37. Hotărârea de a fi fără păcat trebuie să se contureze clar, ca o aspiraţie de a acţiona în toate după voia lui Dumnezeu. Pacea şi bucuria robilor lui Dumnezeu. Evitarea deciziei incomplete de a trăi după voia lui Dumnezeu. Cel caldicel va fi respins de Domnul ;
38. Decizia necesară postitorului de a se închina Domnului se vede ca o reînnoire conştientă a făgăduinţelor făcute la Botez pentru noi de către alţii ;
39. Orânduirea vieţii nu constă în reconstrucţia regulilor externe, ci în reînnoirea în duh, în pregătirea de a lupta cu obstacolele. Diferitele metode prin care vrăjmaşul încearcă să abată pe cel care păşeşte pe calea vieţii adevărate ;
40. Diferitele cauze ale răcirii vieţii duhovniceşti ;
41. Ultimele sfaturi înainte de spovedanie şi împărtăşanie ;
42. Felicitările şi urările de bine pentru cel ce s-a pocăit şi s-a împărtăşit cu Sfintele Taine ale lui Christos. Cel care a păşit pe calea vieţii adevărate are nevoie de amintirea neîncetată de Dumnezeu ;
43. Cel care a păşit pe calea vieţii adevărate, după pocăinţă şi împărtăşanie, trebuie să instituie pacea lăuntrică înlăuntrul său. Reguli pentru alungarea dezordinii lăuntrice : amintirea neîncetată de Domnul, decizia de a acţiona în cele mari sau mici, conform conştiinţei şi aşteptarea cu răbdare a succeselor ;
44. Precauţii celui care păşeşte pe calea adevărată. Veselia vieţii primăvara. Din ce cauză mulţi postitori nu se îndreaptă cu adevărat ;
45. Principala ocupaţie a celui ce păşeşte pe calea vieţii adevărate - rugăciunea. Sfaturi despre rugăciunea adunată ;
46. Reguli generale pentru cel ce a păşit pe calea vieţii adevărate ;
48. Cum să obţii rugăciunea adunată. Pregătirea pentru direcţia necesară rugăciunii ;
49. Treburile vieţii. Cum să ne referim la treburile vieţii, ca ele să nu ne îndepărteze, ci să se îmbine cu slujirea lui Dumnezeu ;
50. Continuare. Prin ce metode se poate trezi în noi amintirea neîncetată de Dumnezeu ;
51. Cum să îndreptăm faptele vieţii şi obiectele spre folos duhovnicesc ;
52. Amintirea de Dumnezeu trebuie să ducă la sentimentul de căldură sau la iubirea fierbinte pentru Dumnezeu ;
53. Patimile sunt piedica, pentru că duhul să se umple de iubire pentru Dumnezeu ;
54. Despre lupta cu patimile ;
55. Continuare la lupta cu patimile ;
56. Chiar şi cele mai mici acţiuni ale patimilor trebuie să fie alungate. Mânia permisă ;
57. Diferitele grade de dezvoltare a patimilor : gândurile, sentimentele, dorinţele şi acţiunile pătimaşe. Lupta cu ele ;
58. Importanţa rugăciunii în lupta cu gândurile pătimaşe. Exemple ;
59. Fragmente din Cuviosul Isihie despre lupta cu patimile ;
60. Cum să acţionăm, dacă în timpul luptei cu patimile se infiltrează înlăuntrul nostru gânduri şi dorinţe pătimaşe. Curăţirea inimii ;
61. Vegherea auzului şi a văzului. Cum să distrugi impresiile rele ale celor auzite şi văzute ;
62. După direcţionarea spre lupta gândurilor cu patimile, este nevoie de sfaturi pentru o luptă activă cu ele. Cel mai util stil de viaţă exterior în lupta cu patimile. Sfârşitul conversaţiei despre lupta cu patimile ;
63. Treburile din casă. Cântatul şi muzica ;
64. Singurătatea. Cum să eviţi plictiseala. Citirea şi studierea ştiinţelor ;
65. Extrase din scrierile Cuviosului Pimen despre viaţa plăcută lui Dumnezeu, despre învingerea patimilor şi sădirea virtuţilor ;
66. Călătoria la Lavra Sfântului Serghie. Sfaturi celor ce se roagă ;
67. Mângâierea celui ce se roagă. Sfaturi despre spovedania amănunţită ;
68. Bârfa şi vorbele omeneşti. Necesitatea unui bun sfătuitor. Pericolul permanent din cauza duşmanului ;
69. Neliniştea şi frica. Distracţiile nevinovate. Separarea de oamenii răi. Apostolul englez din secta penticostalilor. Înşelăciunea sa ;
70. Despre citirea cărţilor lumeşti şi celor duhovniceşti ;
71. Răcirea rugăciunii. Rugăciunea neglijentă şi grăbită. Cum pot fi evitate. Rostirea rugăciunilor memorate ;
72. Promisiunea ruperii de lume. Cum să te porţi între decizia şi înfăptuirea promisiunii ;
73. Continuare. Odată ce ai dat promisiunea fecioriei, trebuie să te ţii de cuvânt. Măreţia fecioriei ;
74. Sfaturi pentru cei ce se avântă spre viaţa de mănăstire. Diferitele tipuri de osteneli ale vieţii fecioreşti. Aşteptarea cu răbdare şi pregătirea de acasă pentru viaţa de mănăstire ;
75. Şiretlicurile vrăjmaşului de a ne îndepărta de viaţa retrasă. Cum pot fi respinse ;
76. Ispita din partea necredincioşilor. Dezminţirea comentariilor lor "înţelepte" ;
77. Ispita din partea neplăcerilor de acasă. Supunerea faţă de părinţi, ca pregătire pentru ascultarea din mănăstire ;
78. Ispita din partea nedreptăţilor şi calomniilor cauzate de străini. Răbdarea acestora. Avertisment celor ce doresc să plece din casa părintească în libertate ;
79. Ultimele griji şi nelinişti. Lăsarea în mâinile Domnului a destinului nostru, cu rugăciune şi curaj împotriva vrăjmaşului, care ne ispiteşte ;
80. Calmul de după furtuna ispitelor, cauzată de vrăjmaş. Reîntoarcerea la ţară. Ultimul sfat.